De ce sa ne cumparam un canar ?

Exista o multime de tipuri de canari domestici ale caror caracteristici variaza datorita mutatiilor suferite de specie de-a lungul timpului. Au o mare varietate de culori – galben, alb,rosu, albastru si chiar culoarea scortisoarei. Cei galbeni, rosii si albi sunt cele mai intalnite exemplare, in timp ce canarii de culoare verde, scortisoara

sau albastru, numiti Self, sunt mai rari, iar cei pestriti au statut de “corcituri”.

Istoric:

Indeletnicirea de a pastra pasari de cintec si pasari ornamentale in captivitate dateaza din timpurile Egiptului Antic si al Romei Antice, acestea din urma din cate am citit eu la istorie, se pare ca au disparut…adica si Roma si Egiptul mai sint dar momentan nu stiu de ce nu le mai spune antice… insa China si Japonia care au facut si ele o adevarata cultura din acest fapt, (cred ca tot din cauza ca se chemau antice,…)  uite ce departe au ajuns azi. Asadar prin asociatie de idei, se poate spune ca asta-i singurul lucru serios pe care romanii nu l-au incercat inca pe drumul lor anevoios spre prosperitate.

Mai toate pasarile de colivie folosite in timpul  acestor culturi erau pasari prinse in salbaticie. Canarul insa a evoluat din acest punct de vedere si intr-unfel este un punct culminant al acestei vechi traditii si merita un loc aparte (parerea mea…).

Canarul sau Serinus Canaria  cum li se spune  in cartile citite de oameni cu pretentii intelectuale, sint din familia fringilide, ordinul paseiforme, subordinul paserine. Se pare ca provin pina la urma din Insulele Canare dar canarii sint cei care au luat numele insulelor si nu viceversa. Istoricii ne spun  ca insulele au fost botezate cu mult timp in urma de catre romani(…asa spunea Plinius cel Batrin) dupa  cainii impresionanti pe care-i cresteau localnicii, iar cuvintul  canare este o pervertire a lui canis.( …asta desigur este varianta pentru cei corora le place sa se lase usor  impresionati si care apoi povestesc mai departe prietenilor lor incercind sa le transmita in intregime  acest entuziasm …varianta demna de luat in calcul)

“…se spune ca un vas incarcat cu canari(pretios cargo…) se intorcea din Canare spre Spania, asa linistit, cind, pe neasteptate au fost surprinsi de o teribila furtuna in apropiere de insula Elba. Te-ai fi gindit ca in situatii dintr-astea critice, marinarii ar fi avut de facut cu totul alte lucruri mai importante, spre exemplu ;  sa salveze nava si pe ei insisi, insa au ales la modul complet altruist, sa elibereze intai pasarile… In acest fel canarii au ajuns pe insula Elba(care asa cum v-am spus adineaori, plutea in apropierea vasului care la ora aia refuza sa mai pluteasca) si fiind  cel mai apropiat loc de refugiu,s-au refugiat pe ea din lipsa de alternativa, de unde mai apoi o parte au fost recapturati si vinduti de catre italienii care se intimpla sa fie prin zona. Imediat dupa aceea au inceput si nemtii sa-i reproduca(acei cativa care aveau prieteni italieni si aveau temeinice cunostintze despre reproducere…) asa ca avind 3 surse disponibile(spanioli, italieni, nemti…)

Intr-o perioada canarilor  li se spunea   “Sugar Birds”, probabil din cauza ca veneau cu aceleasi vase care transportau trestia de zahar. Da’ nu asta-i important.

Trebuie neaparat sa va subliniez ca astazi, puteti face un gest regesc,  daruind reginei dumneavoastra un astfel de dar,   pe care doar regii si-l puteau permite in vremile de demult si astfel sa-i aratati intreaga pretuire ce-i purtati, lucru care sint sigur v-a fi urmat, asa dupa cum numai imaginatzia va impinge s-o faceti, de clipe de tandrete ce nu sint menite a fi  cantarite  in cuvinte…

Intrebarea fireasca care se pune : unde au fost  englezii in toata afacerea asta ?Stati sa vedeti ca nu erau departe…Deja in jurul anului 1713, Hervieux care a fost superintendentul gradinilor cu pasari ale ducucesei de Berry vorbeste deja in Tratat Despre Serins-ul din Insulele Canare, ca avea sub ingrijirea sa 29 de varietati, lucru deloc de neglijat.

In tot  timpul acelea canarii erau apreciati pentru cintec si nu pentru penaj. Incet incet apoi, de la cei cu dare de mina si lipsiti de griji materiale, cum era si firesc au ajuns canarii si pe mina citorva  norocosi, dintre cei multi cu care soarta nu si-a exersat niciodata  generozitatea la modul serios, dar care in schiumb i-au pretuit la fel de mult sau poate chiar mai mult decit si-ar fi putut-o ingadui la  modul obisnuit…obsesia deci incepea sa prinda contur.

Calatorim mai departe in timp si spatziu , in  era industriala in Anglia, canarii au devenit comuni in manufacturi si aglomeratii dintr-astea cu scop productiv, unde fiind un bun al colectivitatii,  indulceau cu cintecul lor orele lungi de disciplina  si munca repetitiva. Pe vremea aceea radioul si televiziunea inca nu se inventasera si nici nu avea lumea atita timp sa stea si sa piarda vremea cu talk-show-uri si emisiuni proaste de divertisment(oare oamenii sa fi fost mai inteligentzi sau mai nevoitzi inca nu mi-e foarte clar…) desi cred ca dorinta asta perversa salasuia in inconstientul fiecaruia dar nu venise inca vremea sa se elibereze.

Tot de la istorie am aflat ca nici tehnica nu era pe vremea aceea evolutata  pe de-a’ntregul(adica nu era energie nucleara si curent electric si chestii dintr-astea…), asa ca cu un pic de imaginatie si din lipsa de  standardizare nu era deloc iesit din comun sa se foloseasca canari ca detectoare de gaz in mina. Minerii-i duceau  cu ei in subteran si cind pasarea cadea de pe batz(se stia ca, canarii sint foarete sensibili la emanatia de gaze…) era un semnal de mare primejdie care impunea neaparat o evacuare in mare graba. Mai apoi tehnica evoluind s-a renuntat la modul acesta natural de avertizare si negasindu-le alta intrebuintzare, canarii au devenit pasiunea crescatorilor care au inceput sa-i sporeasca la modul recreational,  selectia facindu-se  dupa criterii subiective pe care le considerau benefice  in functzue de  educatia celot 7 ani de-acasa primita de fiecare. De exemplu nemtii i-au selectat dupa o anumita abilitate de a cinta note mai grave neaparat cu ciocul inchis : asa au aparut rolerii din regiunea Hartz.

 Altundeva in Europa(Belgia, Anglia) s-au entuziasmat dupa marime, postura sau culoare(in conformitate cu gradul de dezvoltare economico-culturala si cerintele dictate de piata si nu in ultimul rind ca o chestiune menita sa compenseze sau sa intareasca  unele deficientze naturale ale crescatorului) creind varietatile care exista astazi iar lucrurile sint departe de a se fi oprit aici. Si ca in orice alt domeniu de activitate in care se implica omul,(diavolul fiind mai intotdeauna prin preajma)  au aparut ca o conditie inerenta : schizmele, rivalitatzile invidia si dupa  modelul  religios, societatea  s-a divizat in discipoli si opozanti, declansat razboiul intre canaristii de culoare impotriva celor de cintec, dusmanind deopotriva pe cei care se ocupa de canari de postura. Ei se autointituleaza astazi cu multa mandrie drept ‘pasionati’,(fiecare avind pretentia ca se afla in posesia adevarului absolut…) si daca gasiti printre ei vre-unul sanatos la minte si cinstit pe de-a’ntregul va rog sa mi-l aratati si mie, sau macar sa-i facem o fotografie pentru National Geographic…

In mare,  cam asa s-au petrecut lucrurile … mai multe  amanunte nu v-ar putea spune decit cei care au fost de fata, insa cu toate astea  nimeni nu v-ar putea garanta ca ca va  putetzi increde in cuvantul lor…”

Sursa: canaritrei.ro

2 thoughts on “De ce sa ne cumparam un canar ?

  1. I like this post, enjoyed this one thank you for putting up. No man is wise enough by himself. by Titus Maccius Plautus.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s