STICLETELE (CARDUELIS CARDUELIS)

Se cunosc urmatoarele subspecii:

Carduelis carduelis carduelis-se afla in Europa
Carduelis carduelis balcanica -se afla in Peninsula Balcanica
Carduelis carduelis brevirostris-se intilneste in Crimeea
Carduelis carduelis britannina-se afla in Marea Britanie
Carduelis carduelis loudoni-Azerbaidjan si Iran
Carduelis carduelis mayor-se afla in muntii Ural si Altai
Carduelis carduelis niediecki-se afla in Orientul Mijlociu,Cipru, Rodos
Carduelis carduelis parva-Peninsula Iberica,Nordul Africii , in Insulele Azore si Canare
Carduelis carduelis tsuchusii-in sudul Italiei
Carduelis carduelis colchicus
Carduelis carduelis volgensis
se disting intre ele dupa talie care variaza in functie de zona unde traiesc. Subspecia mayor ajunge la 15-16cm iar parva la numai 12 cm. Se recunoaste dupa masca rosie ,capul negru cu alb,aripile negre cu o bara galbena.
Dimorfismul sexual nu este asa de accentuat. Numai un ochi expert ii poate deosebi.La femela masca rosie nu depaseste jumatatea ochiului si are culoarea pe aripi de un negru opac
La mascul masca rosie depaseste ochiul si are culoarea pe aripi de un negru lucios.
in natura il putem intilni in padurile de conifere ,arbusti,arbori fructiferi dar coboara si in parcurile din orase ajungind sa faca cuibul chiar si in copacii de pe marginea strazilor. Cuibul este construit la citiva metri de pamint din iarba uscata,muschi,radacini subtiri,interiorul fiind captusit cu pene are forma de cupa.

Femela depune intre 3-6 oua .cloceste in jur de 13-14 zile iar puii sint intarcati dupa 35 de zile dar ramin in apropierea cuibului inca citeva zile. Perioada de napirlire este luna august-septembrie. Cintecul este frumos, aducindu-ne aminte de trilul canarului. Nu cinta in perioada napirlirii.
In captivitate se pot tine in voliere de 1x1x2m in locuri umbroase dar nu umede.Ca hrana se poate folosi un amestec de seminte pentru canari, plante erbacee. Nu uitati ca din 100 de exemplare capturate din natura jumatate mor in primele zile, apoi din ce ramine inca jumatate mor in perioada napirlirii.
Legea interzice detinerea acestui fringilid dar nu interzice detinerea exemplarelor crescute si reproduse in captivitate, cele cu inel genealogic ichis si cu certificat. Asa ca haideti sa lasam pasarelele in libertate si sa incepem sa gindim si noi ca popoarele nordice care cresc exemplare de zeci de ani numai cu inele, ajungind pina in momentul acesta la peste 18 mutatii de culoare. Puii se ineleaza in a 6-7 zi cu un inel de tip A (2,4mm) sau Y(2,7mm).

Busuiocul,cimbrul si levantica sunt consumate cu placere de sticlete,probabil ca nu intamplator.Stiu mai multe decat noi Very Happy .

Personal am dat macese degerate,busuioc uscat pe toata perioada toamna,iarna pe care l-au mancat cu placere,in special semintele.Primavara ,vara prefera frunzele verzi cat si inflorescentele acestora.

Busuiocul

Actiune la nivelul ficatului :

s-a constatat ca busuiocul potenteaza puterea de dezintoxicare la nivelul ficatului, deoarece in frunzele de busuioc sunt prezente sase substante cetonice cu actiune directa asupra celulelor hepatice, care cresc potentialul metabolic al acestora. Cuplarea acestor molecule pe suprafata membranelor celulelor ficatului determina o reactie biochimica in lant, care conduce la o rapida crestere a fabricarii de enzime necesare ficatului. Ca urmare, o serie de functii hepatice sunt stimulate, efectele fiind rapide si foarte eficiente. Astfel, ceaiul de busuioc creste viteza de metabolizare a unor toxine provenite din alimentatie (grasimi, carne prajita, coloranti chimici) si creste totodata sinteza enzimei care distruge alcoolul patruns in organism. De asemenea, consumul de ceai de busuioc scade efectul nociv al nicotinei si al altor toxice cu nucleu de tip nicotinic, patrunse in sange prin inhalare sau ingestie.
Efectul cetonelor din ceaiul de busuioc se face resimtit si in planul capacitatii hepatice de a creste sau micsora proportia glucozei din sange. Ca urmare, variatiile de glicemie vor fi rezolvate cu mai multa promptitudine de ficat.
De asemenea, ceaiul de busuioc poate reduce viteza de transformare a zaharurilor in grasimi.

One thought on “STICLETELE (CARDUELIS CARDUELIS)

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s